Atunci cand am creat acest blog, l-am creat special pentru tine si pentru iubirea noastra. Poate pentru ceea ce credeam eu ca este iubirea noastra. Acum s-a dus… astazi, la un an dupa ce nu ne-am vazut si nu ne-am vorbit de mult, te-am uitat sau mai corect ar fi sa spun ca am vrut sa te asez deoparte si sa vad ce se intampla. Nu s-a intamplat nimic. Ma gandeam ca esti mult mai special decat celalalt dar m-am inselat. Amandoi in conditii identice v-ati purtat diferit iar el mult mai bine decat tine.
Cum iti spuneam, la inceput am creat blogul pentru tine si chiar daca nu stia nimeni cine esti tu, eu nu am vrut sa scriu aici pentru celalalt, chiar daca imi era dor.  Lui nu i-am dedicat nici un blog, lui nu i-am scris nimic frumos, lui nu i-am marturisit decat furia mea, lui i-am oferit o altfel de atentie.
Astazi am ales sa te inlocuiesc si sa te dau deoparte dar nu pentru a vedea ce-o sa faci tu ci pentru a incheia definitiv un capitol ….
Adio, nu-ti spun “la revedere” pentru ca nu vreau sa ma mai intorc din drum, nu ma cauta, este tardiv……si este mult mai bine asa, pentru toti trei.
NU ai avut curaj cand inca mai era cale de intors, nu ai avut putere sau poate nu ai vrut sau poate nu ai stiut, nici ca-mi pasa de ce, important este ca nu ai facut-o, nici atunci, nici azi. O data cu urmele tale am sters totul si asa vreau sa ramana.